Papa Francisc solicită „cultura îngrijirii” în mesajul Zilei Mondiale a Păcii din 2021

Papa Francisc a cerut o „cultură a îngrijirii” în mesajul său pentru Ziua Mondială a Păcii din 2021, lansat joi.

„Cultura îngrijirii... necesită un angajament comun, de susținere și incluziv pentru a proteja și promova demnitatea și binele tuturor, o dorință de a arăta grijă și compasiune, de a lucra pentru reconciliere și vindecare și pentru a promova respectul și acceptarea reciprocă. Ca atare, reprezintă o cale privilegiată către pace”, a scris Papa Francisc în mesajul de pace publicat pe 17 decembrie.

„Nu ceda niciodată tentației de a-i ignora pe ceilalți, în special de cei care au cea mai mare nevoie, și de a privi în altă parte; putem în schimb să ne străduim zilnic, în moduri concrete și practice, să formăm o comunitate formată din frați și surori care se acceptă și se îngrijesc unii de alții”.

Papa Francisc a scris că a imaginat această cultură a îngrijirii ca pe o modalitate de a combate „cultura indiferenței, a risipei și a comparației atât de răspândită în timpul nostru”.

El a indicat ca exemplu lucrările spirituale și corporale de milă și caritate practicate de Biserica primară.

„Prima generație de creștini a împărtășit ceea ce aveau, astfel încât niciunul dintre ei să nu aibă nevoie. S-au străduit să facă din comunitatea lor un cămin primitor, preocupat de fiecare nevoie umană și gata să aibă grijă de cei mai nevoiași. A devenit obișnuit să se facă ofrande voluntare pentru a hrăni săracii, a îngropa morții și a îngriji orfanii, bătrânii și victimele dezastrelor, cum ar fi epavele”, a spus el.

Papa a mai spus că principiile doctrinei sociale a Bisericii au servit drept bază pentru o cultură a îngrijirii. El i-a încurajat pe liderii mondiali să folosească aceste principii ca pe o „busolă” pentru a deschide calea către „un viitor mai uman în procesul globalizării”.

El a subliniat principiile grijii pentru demnitatea si drepturile fiecarui om, grija pentru binele comun, grija prin solidaritate si grija si protectia creatiei.

„Acest lucru ne va permite să apreciem valoarea și demnitatea fiecărei persoane, să acționăm împreună în solidaritate pentru binele comun și să aducem ajutor celor care suferă de sărăcie, boli, sclavie, conflicte armate și discriminare. Cer tuturor să ia această busolă în propriile mâini și să devină un martor profetic al culturii îngrijirii, lucrând pentru a depăși numeroasele inegalități sociale existente”, a spus el.

Ziua Mondială a Păcii – instituită de Sfântul Paul al VI-lea în 1968 – este sărbătorită în fiecare an la 1 ianuarie. Cu această ocazie, Papa oferă un mesaj, care este transmis miniștrilor de externe din întreaga lume.

Mesajul Papei pentru Ziua Mondială a Păcii 2021 se intitulează „O cultură a îngrijirii ca cale către pace”. Papa a publicat mesajul la împlinirea a 84 de ani.

În mesajul său, Papa Francisc a citat un discurs al Papei Paul al VI-lea ținut în 1969 în fața Parlamentului Ugandei: „Nu vă temeți de Biserică; te onorează, educă cetățeni cinstiți și loiali pentru tine, nu stimulează rivalitățile și diviziunile, caută să promoveze libertatea sănătoasă, justiția socială și pacea. Dacă are o preferință, este pentru săraci, pentru educația celor mici și a oamenilor, pentru îngrijirea celor suferinzi și a celor abandonați”.

Papa Francisc a mai subliniat că „educația persoanelor aflate în îngrijire începe în familie, nucleul natural și fundamental al societății, în care se învață să trăiască și să se relaționeze cu ceilalți într-un spirit de respect reciproc”.

„Cu toate acestea, familiile trebuie să fie împuternicite să îndeplinească această sarcină vitală și indispensabilă”, a spus el.

Într-o conferință de presă de prezentare a mesajului păcii, cardinalul Peter Turkson, prefectul Dicasterului pentru promovarea dezvoltării umane integrale, a subliniat că Papa Francisc a decis să se concentreze pe o „cultură a îngrijirii” în acest mesaj de pace. pandemiei de coronavirus, care a exacerbat crizele profund interconectate care implică alimente, climă, economie și migrație.

Papa Francisc și-a început mesajul Zilei Mondiale a Păcii spunând că se gândește în special la toți cei care și-au pierdut membri ai familiei sau cei dragi și la toți cei care și-au pierdut locul de muncă în 2020.

De asemenea, a adus un omagiu tuturor medicilor, asistentelor, farmaciștilor, cercetătorilor, voluntarilor, capelanilor și personalului spitalicesc care „au făcut și continuă să facă mari sacrificii pentru a fi prezenți pentru bolnavi, pentru a le alina suferința și pentru a le salva viața. „

„De fapt, mulți dintre ei au murit în acest proces. Aducându-le un omagiu, îmi reînnoiesc apelul adresat liderilor politici și sectorului privat să nu pregătească niciun efort pentru a asigura accesul la vaccinurile COVID-19 și la tehnologiile esențiale necesare pentru îngrijirea celor bolnavi, săraci și cei mai vulnerabili”, a spus el. .

Papa Francisc și-a exprimat, de asemenea, dezamăgirea că „pe lângă toate aceste mărturii de iubire și solidaritate, am asistat și la un val de diferite forme de naționalism, rasism și xenofobie, precum și războaie și conflicte care aduc doar moarte și distrugere”.

Mesajul Zilei Mondiale a Păcii din 2021 a inclus mai multe citate din cea mai recentă sa enciclică, „Fratelli tutti. „

Papa a subliniat necesitatea ca relațiile dintre națiuni să fie inspirate de fraternitate, respect reciproc, solidaritate și respectarea dreptului internațional. El a cerut, de asemenea, respectarea dreptului umanitar.

„În mod tragic, multe regiuni și comunități nu își mai amintesc un moment în care locuiau în siguranță și pace. Numeroase orașe au devenit epicentre ale insecurității: cetățenii se luptă să-și mențină rutina normală în fața atacurilor fără discernământ cu explozibili, artilerie și arme de calibru mic. Copiii nu pot studia”, a spus el.

„Bărbații și femeile nu pot lucra pentru a-și întreține familiile. Foametea se răspândește în locuri unde nu era cunoscută anterior. Oamenii sunt forțați să-și ia zborul, lăsând în urmă nu numai casele lor, ci și istoria familiei și rădăcinile culturale.”

„Deși astfel de conflicte au multe cauze, rezultatul este întotdeauna același: distrugeri și crize umanitare. Trebuie să ne oprim și să ne întrebăm ce a determinat lumea noastră să vadă conflictul ca pe ceva normal și cum ne pot fi convertite inimile și cum se poate schimba modul nostru de a gândi, pentru a lucra pentru adevărata pace în solidaritate și fraternitate.”