Devotamentul față de Isus „ca mine, ascultați de Mama mea”

Isus: Fratele meu, la fel ca mine, vrei să-ți arăți dragostea față de Mama mea? Fii la fel de ascultător ca și mine. Copilule, mă las tratat de ea după bunul plac: mă las întins în pătuț, port în brațe, alăptez, înfășoară, duc la Ierusalim, Egipt, Nazaret. Apoi, de îndată ce am avut puterea, m-am grăbit să-i îndeplinesc dorințele, într-adevăr, să le ghicesc și să le împiedic. După ce i-am uimit pe învățătorii legii din templu, m-am întors cu ea la Nazaret și i-am fost supus. Am stat cu ea până la vârsta de treizeci de ani, respectându-i mereu cele mai mici dorințe.

2. Am simțit o bucurie nespusă în ascultarea ei; și cu ascultare i-am răspuns exact ceea ce a făcut ea pentru mine și, mai ales, ceea ce va avea de suferit într-o zi.

3. Am ascultat-o ​​cu o simplitate desăvârșită; deși eram Dumnezeul lui, mi-am amintit că eram și fiul lui; era încă Mama mea și reprezentanta Tatălui ceresc. Iar ea, la rândul ei, cu aceeași simplitate desăvârșită, m-a poruncit și m-a îndrumat, inefabil binecuvântată să mă vadă atent la cele mai mici semne ale ei. Vrei să reînnoiești această bucurie la rândul tău? Ascultați-o așa cum am făcut-o eu.

4. Mama are porunci să-ți dea: ea îți poruncește în primul rând prin datorie. Unii fac ca devotamentul pentru Maria consta in imagini si statui, lumanari si flori; altele în formule de rugăciune și cântece; alții în sentimente de tandrețe și entuziasm; încă alții în practici și sacrificii suplimentare. Sunt cei care cred că o iubesc foarte mult pentru că îi place să vorbească despre ea sau pentru că se vede, cu imaginație, intenționat să facă lucruri grozave pentru ea, sau pentru că el încearcă să se gândească mereu la ea. Toate aceste lucruri sunt bune, dar nu sunt esențiale. „Nu oricine îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerurilor, ci cel care face voia Tatălui Meu care este în ceruri.” Astfel, nu cei care îi spun „Mama Mamă” sunt adevărații copii ai Mariei, ci cei care fac mereu voia ei. Acum Maria nu are altă voință decât a mea, iar voința mea în privința ta este să-ți faci bine datoria.

5. Fă-ți efort, așadar, în primul rând, să-ți faci datoria și să o faci de dragul ei: datoria ta mare sau mică, ușoară sau dureroasă, plăcută sau monotonă, strălucitoare sau ascunsă. Dacă vrei să-i faci pe plac Mamei tale, fii mai punctual în ascultarea ta, mai conștiincios în munca ta, mai răbdător în durerile tale.

6. Și fă totul cu cea mai mare dragoste posibilă și cu o față zâmbitoare. Zâmbește în munca cotidiană dureroasă, în cele mai prozaice ocupații, în succesiunea monotonă a treburilor tale: zâmbește-i Mamei tale, care te roagă să-i arăți dragostea ta în împlinirea cu bucurie a datoriei tale.

7. Pe lângă faptul că te cheamă înapoi la îndatoririle tale de stat, Maria îți dă și alte semne ale voinței ei: inspirațiile harului. Tot harul vine la tine prin intermediul lui. Când harul te invită să renunți la acea plăcere, să disciplinezi anumite tendințe, să repari anumite păcate sau neglijențe, să practici anumite acte de virtute, Maria este cea care îți manifestă cu blândețe și dragoste dorințele ei. Poate că uneori simți o oarecare consternare față de cât de mult cer acele inspirații de la tine. Nu-ți fie teamă: acestea sunt vocile Mamei tale, ale Mamei tale care vrea să te facă fericit. Recunoaște vocile Mariei, crede în dragostea ei și răspunde cu un „da” la tot ce îți cere ea.

8. Există, totuși, un al treilea mod de a practica ascultarea față de Maria, și anume de a îndeplini sarcina specială pe care ea este pe cale să ți-o încredințeze. Fii pregătit.

Invitație la interviu: O, Isuse, încep să înțeleg că întregul meu program spiritual trebuie să constea în a face ceea ce spune Duhul Sfânt despre tine: „Și le-a fost supus”.