Sărbătoarea Sfântului Ștefan, primul mucenic al Bisericii, meditație la Evanghelie

L-au alungat din oraș și au început să-l ucidă cu pietre. Martorii au pus mantii la picioarele unui tânăr pe nume Saul. În timp ce-l lapidau pe Ștefan, el a strigat: „Doamne Iisuse, primește-mi duhul”. Fapte 7: 58–59

Ce contrast șocant! Ieri Biserica noastră a sărbătorit nașterea plină de bucurie a Mântuitorului lumii. Astăzi îl cinstim pe primul martir creștin, Sfântul Ștefan. Ieri, lumea era fixată pe un copil umil și prețios întins într-o iesle. Astăzi suntem martori ai sângelui vărsat de Sfântul Ștefan pentru că și-a mărturisit credința în acest copil.

Într-un fel, această sărbătoare adaugă dramă imediată sărbătorii noastre de Crăciun. Este o dramă care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată, dar este o dramă care a fost permisă de Dumnezeu, deoarece Sfântul Ștefan a dat cea mai mare mărturie de credință acestui rege nou-născut.

Poate că există multe motive pentru a include sărbătoarea primului martir creștin în calendarul Bisericii în a doua zi a Octavei de Crăciun. Unul dintre aceste motive este să ne reamintim imediat consecințele dăruirii vieții Aceluia care s-a născut copil în Betleem. Consecințele? Trebuie să-i dăm totul, fără a reține nimic, chiar dacă înseamnă persecuție și moarte.

La început, acest lucru poate părea că ne-a lipsit de bucuria noastră de Crăciun. S-ar putea să pară o dificultate în acest sezon de sărbători. Dar cu ochii credinței, această zi de sărbătoare nu face decât să adauge la gloria solemnității acestei sărbători a Crăciunului.

Ne amintește că nașterea lui Hristos necesită totul din noi. Trebuie să fim pregătiți și dispuși să-i dăm viața Lui complet și fără rezerve. Nașterea Mântuitorului lumii înseamnă că trebuie să ne prioritizăm viața și să ne angajăm să-l alegem mai presus de orice, chiar mai presus de propria noastră viață. Înseamnă că trebuie să fim pregătiți și dispuși să sacrificăm totul pentru Isus, trăind cu altruism și credință întru sfânta Sa voință.

„Iisus este motivul sezonului”, auzim adesea. Asta este adevărat. Este motivul vieții și motivul pentru care ne dăruim viața fără rezervă.

Reflectează astăzi asupra cererii care ți s-a impus de la nașterea Mântuitorului lumii. Dintr-o perspectivă pământească, această „cerere” poate părea copleșitoare. Dar, din punctul de vedere al credinței, recunoaștem că nașterea lui nu este altceva decât o oportunitate pentru noi de a intra într-o viață nouă. Suntem chemați să intrăm într-o nouă viață de har și dăruire totală de sine. Lasă-te îmbrățișat de această sărbătoare a Crăciunului, observând căile prin care ești chemat să te dăruiești mai complet. Nu vă fie teamă să dați totul lui Dumnezeu și altora. Este un sacrificiu care merită dăruit și făcut posibil de acest prețios Copil.

Doamne, pe măsură ce continuăm celebrarea glorioasă a nașterii tale, ajută-mă să înțeleg efectul pe care trebuie să-l aibă venirea ta printre noi asupra vieții mele. Ajută-mă să percep clar invitația Ta de a mă dedica complet voinței Tale glorioase. Fie ca nașterea Ta să îmi insufle voința de a renaște într-o viață de dăruire altruistă și jertfitoare. Fie ca eu să învăț să imit iubirea pe care Sfântul Ștefan o avea pentru Tine și să trăiesc acea dragoste radicală în viața mea. Ziua Boxului, roagă-te pentru mine. Iisuse, cred în tine.