Darshanas: o introducere în filozofia hindusă

Darshanas sunt școli de filozofie bazate pe Vede. Acestea fac parte din cele șase scripturi ale hindușilor, celelalte cinci fiind shrutis, Smritis, Itihasa, Purana și Agamas. În timp ce primele patru sunt intuitive, iar al cincilea inspirațional și emoțional, Darshanas sunt secțiunile intelectuale ale scrierilor hinduse. Literatura lui Darshana este de natură filosofică și este destinată cărturarilor cărturari cu inteligență, înțelegere și intelect. În timp ce Itihasas, Puranas și Agamas sunt destinate maselor și fac apel la inimă, Darshanas apelează la intelect.

Cum este clasificată filosofia hindusă?
Filosofia hindusă are șase divizii - Shad-Darsana - cele șase Darshanas sau moduri de a vedea lucrurile, denumite de obicei cele șase sisteme sau școli de gândire. Cele șase divizii ale filozofiei sunt instrumentele pentru dovedirea adevărului. Fiecare școală a interpretat, asimilat și relatat diferitele părți ale Vedelor în felul său. Fiecare sistem are propriul Sutrakara, adică singurul mare înțelept care a sistematizat doctrinele școlii și le-a pus în scurte aforisme sau Sutre.

Care sunt cele șase sisteme hinduse de filozofie?
Diferitele școli de gândire sunt căi diferite care duc la același scop. Cele șase sisteme sunt:

Nyaya: Înțeleptul Gautama a conceput principiile Nyaya sau sistemul logic indian. Nyaya este considerat o condiție prealabilă pentru orice cercetare filosofică.
Vaiseshika: Vaiseshika este un supliment al Nyaya. Înțeleptul Kanada a compus Sutra Vaiseshika.
Sankhya: Sage Kapila a fondat sistemul Sankhya.
Yoga: Yoga este un supliment la Sankhya. Înțeleptul Patanjali a sistematizat școala de yoga și a compus Yoga Sutrele.
Mimamsa: Înțeleptul Jaimini, discipolul marelui înțelept Vyasa, a compus Sutrele școlii Mimamsa, care se bazează pe secțiunile rituale ale Vedelor.
Vedanta: Vedanta este o amplificare și realizare a Sankhya. Înțeleptul Badarayana a compus Vedanta-Sutra sau Brahma-Sutra care a expus învățăturile Upanișadelor.

Care este scopul Darshanasului?
Scopul tuturor celor șase Darshanas este îndepărtarea ignoranței și a efectelor sale de durere și suferință și obținerea libertății, perfecțiunii și fericirii eterne din unirea sufletului individual sau a lui Jivatman cu Sufletul Suprem. Nyaya numește ignoranța Mithya Jnana sau cunoaștere falsă. Sankhya îl definește ca Aviveka sau nediscriminare între real și ireal. Vedanta îl numește Avidya sau nescience. Fiecare filozofie își propune să eradice ignoranța prin cunoaștere sau Jnana și să obțină fericirea eternă.

Care este relația dintre cele șase sisteme
În perioada Sankaracharya, toate cele șase școli de filosofie au înflorit. Cele șase școli sunt împărțite în trei grupe:

Nyaya și Vaiseshika
Sankhya și Yoga
Mimamsa și Vedanta
Nyaya și Vaiseshika: Nyaya și Vaiseshika oferă o analiză a lumii experienței. Din studiul lui Nyaya și Vaiseshika, se învață să-și folosească intelectul pentru a descoperi erori și pentru a cunoaște constituția materială a lumii. Ele organizează toate lucrurile lumii în anumite tipuri sau categorii sau Padarthas. Ei explică modul în care Dumnezeu a creat toată lumea materială cu atomi și molecule și arată calea către Cunoașterea Supremă - cea a lui Dumnezeu.

Sankhya și Yoga: prin studiul Sankhya, se poate înțelege cursul evoluției. Postulat de marele înțelept Kapila, considerat tatăl psihologiei, Sankhya oferă o înțelegere aprofundată a psihologiei hinduse. Studiul și practica Yoga oferă un sentiment de autocontrol și stăpânire a minții și a simțurilor. Filozofia yoga se ocupă de meditație și controlul Vrittis sau al undelor de gândire și arată modalități de disciplinare a minții și a simțurilor. Ajută la cultivarea concentrării și concentrării minții și la intrarea în starea supraconștientă cunoscută sub numele de Nirvikalpa Samadhi.

Mimamsa și Vedanta: Mimamsa cuprinde două părți: „Purva-Mimamsa” tratează Karma-Kanda Vedelor care se ocupă de acțiune și „Uttara-Mimamsa” cu Jnana-Kanda, care se ocupă de cunoaștere. Acesta din urmă este, de asemenea, cunoscut sub numele de „Vedanta-Darshana” și constituie piatra de temelie a hinduismului. Filosofia Vedanta explică în detaliu natura lui Brahman sau a Ființei eterne și arată că sufletul individual este, în esență, identic cu Sinele Suprem. Oferă metode pentru a îndepărta Avidya sau vălul ignoranței și a se contopi în oceanul fericirii, adică Brahman. Cu practica Vedantei, se poate ajunge la culmea spiritualității sau a gloriei și unității divine cu Ființa Supremă.

Care este cel mai satisfăcător sistem al filozofiei indiene?
Vedanta este cel mai satisfăcător sistem filosofic și după ce a evoluat din Upanișade, a înlocuit toate celelalte școli. Potrivit Vedanta, realizarea de sine sau Jnana este principalul lucru, iar ritualul și închinarea sunt simple accesorii. Karma poate duce unul la cer, dar nu poate distruge ciclul nașterii și al morții și nu poate aduce fericire eternă și nemurire.