SANATUL DE CRĂCIUN ȘI SUFERAREA

Isus nu și-a dat Sângele doar ca să ne răscumpere. Dacă în loc de câteva picături, care ar fi fost suficiente pentru răscumpărare, ar fi vrut să le vărsă totul, suportând o mare de dureri, a făcut-o pentru a ne ajuta, a ne învăța și a ne mângâia în durerile noastre. Durerea este o moștenire tristă a păcatului și nimeni nu devine imun la el. Isus, tocmai pentru că a fost acoperit de păcatele noastre, a suferit. În drum spre Emaus, el le-a spus celor doi ucenici că este necesar ca Fiul Omului să sufere pentru a intra în glorie. Prin urmare, a vrut să cunoască toate durerile și mizeriile vieții. Sărăcia, munca, foamea, frigul, desprinderea de cele mai sfinte afecțiuni, infirmitatea, ingratitudinea, trădarea, persecuția, martiriul, moartea! Deci, care este suferința noastră în fața durerilor lui Hristos? În durerile noastre ne uităm la Isus însângerat și reflectăm ce sens au în fața lui Dumnezeu calamitățile și suferințele. Orice suferință este permisă de Dumnezeu pentru mântuirea sufletului nostru; este o trăsătură a îndurării divine. Câți au fost chemați înapoi la calea mântuirii, prin calea durerii! Câți deja departe de Dumnezeu, loviți de nenorocire, au simțit nevoia să se roage, să se întoarcă la biserică, să îngenuncheze la poalele crucificării pentru a-i găsi putere și speranță! Dar chiar dacă suferim pe nedrept, îi mulțumim Domnului, pentru că crucile pe care ni le trimite Dumnezeu, spune Sfântul Petru, sunt cununa gloriei care nu se estompează niciodată.

EXEMPLU: Într-un spital din Paris, un bărbat care suferă de o boală respingătoare suferă nespus. Toată lumea l-a abandonat, chiar și rudele și prietenii săi cei mai apropiați. Numai Sora Carității este la patul lui. Într-un moment al celei mai atroce suferințe și disperări, bolnavul strigă: «Un revolver! Va fi singurul remediu eficient împotriva bolii mele! ». Monahia îi dă în schimb crucifixul și murmură încet: „Nu, frate, acesta este singurul remediu pentru suferința ta și pentru toți bolnavii!” Bărbatul l-a sărutat și ochii îi erau umezi de lacrimi. Ce sens ar avea durerea fără credință? De ce să suferi? Cine are credință găsește putere și resemnare în durere: cine are credință găsește o sursă de merit în durere; cine are credință vede în fiecare suferință pe Hristos care suferă.

SCOP: Voi accepta din mâinile Domnului orice necaz; Îi voi mângâia pe cei care suferă și voi vizita niște bolnavi.

JACULATOR: Părinte veșnic Vă ofer cel mai prețios sânge al lui Iisus Hristos pentru sfințirea muncii și a durerii, pentru cei săraci, bolnavi și tulburați.