Începe festivalul de tineret din Medjugorje. Ce spune vizirul Mirjana

La început vreau să salut pe toată lumea din toată inima și să vă spun cât de mulțumită sunt că suntem cu toții aici pentru a lăuda dragostea lui Dumnezeu și a Mariei. Vă voi spune ceea ce cred că este cel mai important pe care îl puneți în inima voastră și să îl aduceți în casele voastre când vă întoarceți în țările voastre. Cu siguranță știți că aparițiile din Medjugorje au început pe 24 iunie 1981. Am venit aici la Medjugorje din Sarajevo pentru a petrece vacanțele de vară aici și că Sf. Ioan, 24 iunie, am fost cu Ivanka puțin în afara satului, pentru că am vrut să fim singuri și să vorbim despre lucrurile normale despre care pot vorbi două fete de acea vârstă. Când am ajuns sub ceea ce se numește acum „muntele aparițiilor”, Ivanka mi-a spus: „Uite, te rog: cred că Maica Domnului este pe deal!”. Nu am vrut să mă uit, pentru că am crezut că acest lucru este imposibil: Maica Domnului este în ceruri și ne rugăm către ea. Nu m-am uitat, am lăsat-o pe Ivanka în acel loc și m-am întors în sat. Dar când m-am apropiat de primele case, am simțit în mine nevoia să mă întorc și să văd ce se întâmplă cu Ivanka. L-am găsit în același loc care a privit dealul și mi-a spus: „Uite acum, te rog!”. Am văzut o femeie într-o rochie gri și cu un copil în brațe. Toate acestea au fost foarte ciudate pentru că nimeni nu a urcat pe deal, mai ales cu un copil în brațe. Am încercat împreună toate emoțiile posibile: nu știam dacă sunt viu sau mort, eram bucuroasă și speriată și nu știam de ce mi s-a întâmplat acest lucru în acel moment. După un timp a sosit Ivan, care a trebuit să treacă pentru a merge la el acasă și când a văzut ce am văzut a fugit și la fel a făcut Vicka. Așa că i-am spus lui Ivanka: „Cine știe ce vedem ... poate că e mai bine să ne întoarcem și noi”. Nu terminasem propoziția și eu și ea eram deja în sat.

Când am ajuns acasă, le-am spus unchilor mei că am crezut că am văzut-o pe Maica Domnului și mătușa mea mi-a spus: „Ia Rozariul și roagă-te lui Dumnezeu! Lasă-o pe Maica Domnului în Rai acolo unde este! ”. Numai Jakov și Marija au spus: „Ferice de tine care ai văzut Gospa, și noi am vrea să o vedem!”. În toată noaptea aceea m-am rugat Rozariul: numai prin această rugăciune, de fapt, am găsit liniștea și am înțeles puțin în mine ceea ce se întâmpla. A doua zi, 25 iunie, am lucrat normal, ca toate celelalte zile și nu am văzut nici un văzător, dar când a venit ora când văzusem Gospa cu o zi înainte, am simțit că trebuie să merg la munte. Le-am spus unchilor mei și au venit cu mine pentru că simțeau responsabilitatea de a vedea ce se întâmplă cu mine. Când am ajuns sub munte, jumătate din satul nostru era deja acolo, de fapt unii membri ai familiei veniseră cu fiecare dintre vizionari pentru a vedea ce se întâmplă cu acești copii. Am văzut Gospa în același loc, doar că nu avea Copilul în brațe și în această a doua zi, 25 iunie, pentru prima dată ne-am apropiat de Maica Domnului și s-a prezentat ca Regină a Păcii, ne-a spus: „Nu trebuie să te teme de mine: eu sunt Regina Păcii ”. Astfel au început aparițiile zilnice pe care le-am avut cu ceilalți vizionari până la Crăciunul 1982. În acea zi, Maica Domnului mi-a dat al zecelea secret și mi-a spus că nu voi mai avea apariții zilnice, ci în fiecare an, pe 18 martie, viața și mi-a spus că voi avea și apariții extraordinare. Au început pe 2 august 1987 și continuă astăzi și nu știu cât timp le voi avea. Aceste apariții sunt rugăciuni pentru necredincioși. Maica Domnului nu spune niciodată „necredincioși”, ci întotdeauna „Cei care nu au cunoscut încă dragostea lui Dumnezeu”, are nevoie de ajutorul nostru. Când Maica Domnului spune „a noastră”, nu numai că se gândește la noi șase vizionari, ci se gândește la toți copiii ei care o simt ca pe Mama. Maica Domnului spune că putem schimba necredincioșii, dar numai cu rugăciunea și exemplul nostru. Ea nu ne cere să predicăm, vrea necredincioși în viața noastră, în viața noastră de zi cu zi, să-L recunoască pe Dumnezeu și Iubirea Lui.

Sursa: Ml informații de la Medjugorje