Doamna noastră din Medjugorje vă invită să fiți mâinile întinse ale lui Dumnezeu

25 februarie 1997
Dragi copii, de asemenea astăzi vă invit într-un mod special să vă deschideți către Dumnezeu Creatorul și să deveniți activi. În acest moment vă invit, copii, să vedeți cine are nevoie de ajutorul vostru spiritual sau material. Prin exemplul tău, copii, vei fi mâinile întinse ale lui Dumnezeu, pe care le caută umanitatea. Doar astfel vei înțelege că ești chemat să mărturisești și să devii purtători veseli ai cuvântului și iubirii lui Dumnezeu. Mulțumesc că ai răspuns la chemarea mea!
Câteva pasaje din Biblie care ne pot ajuta să înțelegem acest mesaj.
Proverbe 24,23-29
Acestea sunt și cuvinte ale înțelepților. A avea preferințe personale în instanță nu este bine. Dacă cineva spune exemplul: „Ești nevinovat”, popoarele îl vor blestema, oamenii îl vor executa, în timp ce totul va fi bine pentru cei care fac dreptate, binecuvântarea se va turna asupra lor. Cel care răspunde cu cuvinte drepte dă un sărut pe buze. Aranjați-vă afacerea în afară și faceți lucrările de teren și apoi construiți-vă casa. Nu mărturisiți ușor împotriva aproapelui și nu vă păcăliți cu buzele. Nu spuneți: „Așa cum mi-a făcut el, așa o voi face și eu, îi voi face pe toți așa cum merită”.
Matei 18,1-5
În acel moment, ucenicii s-au apropiat de Iisus spunând: „Cine este atunci cel mai mare din Împărăția cerurilor?”. Atunci Isus a chemat un copil la sine, l-a așezat în mijlocul lor și a spus: „Adevărat vă spun că, dacă nu vă convertiți și nu veți deveni copii, nu veți intra în împărăția cerurilor. Prin urmare, oricine devine mic ca acest copil va fi cel mai mare din Împărăția cerurilor. Și oricine primește chiar și unul dintre acești copii în numele meu mă întâmpină.
2 Timotei 1,1-18
Pavel, apostol al lui Hristos Isus prin voia lui Dumnezeu, să anunțe promisiunea vieții în Hristos Isus fiului iubit Timotei: har, milă și pace din partea lui Dumnezeu Tatăl și a lui Hristos Isus, Domnul nostru. Îi mulțumesc lui Dumnezeu, că slujesc cu conștiință curată ca strămoșii mei, amintindu-mi mereu de rugăciunile mele, de noapte și de zi; lacrimile tale se întorc la mine și simt dorul să te văd din nou să fii plin de bucurie. De fapt, îmi amintesc credința ta sinceră, credința care a fost mai întâi la bunica Lòide, apoi la mama ta Eunìce și acum, sunt sigur, și în tine. Din acest motiv, vă reamintesc să reînviați darul lui Dumnezeu care este în voi prin punerea mâinilor mele. De fapt, Dumnezeu nu ne-a dat un spirit de timiditate, ci de putere, iubire și înțelepciune. Așadar, să nu vă fie rușine de mărturia care va fi dată Domnului nostru și nici mie, care sunt în închisoare pentru el; dar și tu suferi împreună cu mine pentru Evanghelie, ajutat de puterea lui Dumnezeu. De fapt, ne-a mântuit și ne-a chemat cu o vocație sfântă, nu deja pe baza lucrărilor noastre, ci în conformitate cu scopul și cu harul său; har care ne-a fost dat în Hristos Isus din eternitate, dar a fost revelat abia acum odată cu apariția salvatorului nostru Hristos Isus. Cel care a biruit moartea și a făcut ca viața și nemurirea să strălucească prin Evanghelie, din care am fost făcut herald, apostol și învățător. Aceasta este cauza relelor pe care le sufăr, dar nu îmi este rușine de ea: de fapt știu pe cine am crezut și sunt convins că este capabil să păstreze depozitul care mi-a fost încredințat până în acea zi. Luați ca model cuvintele sănătoase pe care le-ați auzit de la mine, cu credința și caritatea care sunt în Hristos Isus. Păziti depozitul bun cu ajutorul Duhului Sfânt care trăiește în noi. Știți că toți cei din Asia, inclusiv Fìgelo și Ermègene, m-au abandonat. Domnul acordă milă familiei lui Onesìforo, pentru că m-a mângâiat în mod repetat și nu-i este rușine de lanțurile mele; într-adevăr, când a venit la Roma, m-a căutat cu îngrijorare, până m-a găsit. Domnul să-i acorde să găsească milă cu Dumnezeu în acea zi. Și câte servicii a oferit în Efes, știi mai bine decât mine.