Cele cinci vindecări pe care le primești cu Sfânta Împărtășanie

„Dacă oamenii ar înțelege valoarea unei Liturghii, ar fi o mulțime la ușa Bisericilor pentru a putea intra!”. San Pio din Pietrelcina
Isus a spus: „Am venit pentru cei bolnavi, nu pentru cei sănătoși. Nu cei sănătoși au nevoie de medic, ci de bolnavi ”.
Ori de câte ori ne apropiem de Liturghie ca bolnavi, deoarece oamenii care au nevoie de VÂNZARE, primim vindecare. Totul depinde de CREDINTA cu care participăm la Liturghie.
Desigur, dacă nu cer nimic și particip absent, este clar că nu primesc nimic. Dar dacă, în schimb, trăiesc și intru în Taina Euharistică, primesc cinci SĂNĂTĂRI.
Să vedem ce se întâmplă în timpul Liturghiei, când, în calitate de bolnav, ajung, stau și intru în Taina Euharistică văzându-L pe Domnul Isus, care este Prezent înaintea mea și trăiește Jertfa Sa, oferindu-Se Însuși Tatălui. Să vedem cum mă implic și cum sunt vindecat. Este nevoie de CREDINȚĂ și mare ATENȚIE.
Pentru că cu credință intru în Masă, cu atenție facultățile mele umane, inteligența, bunătatea mea, atenția mea externă este luată de Taina pe care o sărbătoresc și trăiesc.
Iată cele cinci vindecări pe care le primim:
- Cu Actul Penitențial primesc vindecarea sufletului.
- Cu Liturghia Cuvântului (Sfinte Scripturi) primesc vindecarea minții.
- Cu Ofertarul, vindecarea inimii.
- Cu Rugăciunea Euharistică, vindecarea rugăciunii.
- Cu Sfânta Împărtășire, vindecarea de tot răul și chiar răul fizic.

Prima vindecare, cea a sufletului, pe care Domnul ne-o dă este în Legea Penitențială.
Actul penitențial, la începutul Liturghiei, este acel act pentru care sunt chemat să cer iertarea păcatelor mele. Este clar că acest act inițial nu înlocuiește Confesiunea! Dacă am un păcat grav, TREBUIE să mă mărturisesc! Nu pot accesa Comuniunea!
Mărturisirea sacramentală iartă păcatele grave atunci când am pierdut harul. Apoi, pentru a reveni la har, trebuie să mărturisesc. Dar dacă nu există în mine conștientizarea păcatelor grave pe care le-am putut comite, dacă nu am făcut păcate muritoare, am încă conștiința de a avea nevoie de iertare, adică la începutul Liturghiei iau în mână limitele mele, slăbiciunile mele. , micile mele sau grave boli spirituale.
Cine dintre voi nu este niciodată supus acestor slăbiciuni, acestor pasiuni: mânie, invidie, gelozie, glumă, patimile cărnii? Cine nu cunoaște aceste afecțiuni interioare?
Există întotdeauna, deci, la începutul Sfintei Liturghii, aici aduc Domnului acest pachet al meu, cu care mă ocup în fiecare zi și cer imediat să fie iertat de toate acestea, atât de mult încât preotul, la sfârșitul actului penitențial, el spune aceste cuvinte: „Dumnezeul Atotputernic are milă de noi, IAȚI-ne păcatele…”, atunci Preotul cere Iată Părintelui, Dumnezeu, iertarea greșelilor adunării.
Un fel de achitare a acestei boli spirituale a noastră, pentru că Isus a venit pe lume nu numai pentru a vindeca trupul, ci pentru a vindeca sufletul mai întâi.
Știți acel episod celebru în care bărbații aruncă paraliticul de pe acoperișul casei și îl aduc la Isus în speranța că acest Isus, celebru pentru că a vindecat atât de mulți oameni zilele trecute, îi spune imediat: „Iată, ce act de credință ați făcut ! Ridică-te: te voi vindeca! " ?
Nu, Isus îi spune: „Fiule, păcatele tale sunt iertate”. Stop. Stă acolo și nu mai spune nimic. Iată funcția lui Hristos.
Ioan Botezătorul o spusese, cu puțin timp înainte: „Iată Mielul lui Dumnezeu! Iată Cel care îndepărtează păcatele lumii ”. Acest lucru a venit să-l facă pe Dumnezeu pe pământ, Dumnezeu în lume.
Isus șterge păcatele cu sângele său prețios.
Este important să știți că partea inițială a Sfintei Liturghii nu este pur și simplu un rit introductiv, așa că, dacă ajungeți târziu la Liturghie, veți rata această primă vindecare, eliberarea sufletului.
„Doamne, acum suntem aici în fața ta și ne punem toate greșelile la poalele acestui altar”. Este un fel de spălare inițială. Dacă trebuie să mergi la o petrecere, încearcă să mergi frumos, îmbrăcat și parfumat. Ei bine, acest parfum ne oferă tocmai actul penitențial!
Există o frumoasă parabolă în Evanghelie, toată lumea acolo mănâncă și există una care nu are o rochie de mireasă.
Atunci Domnul îi spune: „Prietene, cum ai fi putut intra fără o rochie de mireasă?”. Acesta rămâne acolo, el nu știe ce să spună. Și atunci stăpânul cantinei le spune slujitorilor: „Aruncați-l!”.
Și acolo suntem cu adevărat atinși de Isus care ne spune: „Greșelile tale sunt iertate”.
Semnele găsite vor fi nu numai eliberarea de vinovăție cu o pace interioară consecință, ci și o mai mare forță și hotărâre de a ataca greșelile și obiceiurile greșite.