Iulie, luna Sângelui Prețios al lui Isus: 1 iulie

Iulie, luna Sângelui Prețios al lui Isus

1 iulie SOLEMNITATEA PREȚIOSULUI SÂNGE

CELE ȘAPTE EFUZII
Vino, să-L adorăm pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care ne-a răscumpărat cu Sângele Său. Pentru a ne mântui, Isus și-a vărsat Sângele de șapte ori! Motivul unor astfel de revărsări abundente și dureroase nu se găsește în nevoia de a salva lumea, pentru că o singură picătură ar fi fost suficientă pentru a o salva, ci doar în dragostea lui pentru noi. În zorii istoriei omenirii are loc un eveniment sângeros grav: fratricidul lui Cain; Iisus, în zorii vieții sale pământești, vrea să înceapă mântuirea cu prima vărsare de Sânge, cea a tăierii împrejur, vărsat pe chiar brațele Maicii, ca primul altar al Noului Testament. Prima jertfă vrednică de pe pământ se înalță atunci către Dumnezeu și, de atunci înainte, El nu va mai privi omenirea cu privirea dreptății, ci a milei. Trec ani de la această primă revărsare – ani de ascundere smerită, de lipsuri și muncă, de rugăciune, de umilire și persecuție – și Isus își începe Patima răscumpărătoare în grădina măslinilor, vărsând sudoarea sângelui. Nu durerile fizice îl fac să transpire Sânge, ci viziunea asupra păcatelor întregii omeniri, pe care și-a luat-o nevinovat asupra sa, și neagra ingratitudine a celor care i-ar fi călcat Sângele și i-ar fi respins dragostea. Iisus vărsă din nou Sânge în flagelare pentru a purifica în mod deosebit păcatele cărnii, pentru că „pentru o astfel de rană putredă, nu putea exista un leac mai sănătos” (Sf. Ciprian). Mai mult sânge în încoronarea cu spini. Este Hristos, rege al iubirii, care în locul celui de aur a ales cununa de spini, dureroasă și sângeroasă, pentru ca mândria omenească să se plece în fața Maiestății lui Dumnezeu. Mai mult Sânge de-a lungul Via Dolorosa, sub lemnul greu al crucii, printre insulte, hule și bătăi, chinul unei Mame și plânsul femeilor cuvioase. „Cine vrea să vină după Mine – spune el – trebuie să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze”. Nu există așadar altă cale de a ajunge la muntele sănătății decât cel scăldat în Sângele lui Hristos. Isus este pe Calvar și vărsă din nou Sânge din mâinile și picioarele Lui lipite de cruce. Din vârful acelui munte – adevăratul teatru al iubirii divine – acele mâini sângerânde întind mâna spre o îmbrățișare largă de milă și milă: „Veniți la mine, toți!”. Crucea este tronul și scaunul prețiosului Sânge, emblema care va aduce sănătate și civilizație nouă veacurilor, semnul triumfului lui Hristos asupra morții. Nu putea lipsi cel mai generos Sânge, cel al Inimii, tocmai ultimele picături rămase în Trupul Mântuitorului, și ni-l dă prin rană, pe care lovitura de suliță o deschide în lateral. Isus dezvăluie astfel omenirii secretele Inimii Sale, pentru ca ei să poată citi iubirea Sa imensă. Așa a vrut Isus să stoarce tot Sângele din fiecare venă și să-l dea cu generozitate oamenilor. Dar ce au făcut oamenii din ziua morții lui Hristos și până astăzi pentru a-și răscumpăra atâta dragoste? Bărbații au continuat să fie neîncrezători, să huleze, să se urască și să se ucidă, să fie necinstiți. Oamenii au călcat în picioare Sângele lui Hristos!

EXEMPLU: În 1848 Pius al IX-lea, din cauza ocupației Romei, a fost nevoit să se refugieze la Gaeta. Slujitorul lui Dumnezeu D. Giovanni Merlini s-a dus acolo și i-a prezis Sfântului Părinte că, dacă ar face un jurământ de a extinde sărbătoarea Sângelui Prea prețios la întreaga Biserică, se va întoarce curând la Roma. Pontiful, după ce s-a gândit și s-a rugat, l-a făcut să răspundă la 30 iunie 1849 că ar face acest lucru nu prin vot, ci spontan, dacă prezicerea s-ar fi adeverit. Credincios promisiunii sale, la 10 august a aceluiași an, a semnat decretul de prelungire a sărbătorii Preacuițiosului Sânge la întreaga Biserică în prima duminică a lunii iulie. Sfântul Pius În 1914, Paul al VI-lea, în urma reformei calendarului, l-a unit la Solemnitatea Corpus Domini, cu noul titlu de Solemnitatea Trupului și Sângelui lui Hristos. Domnul s-a folosit de profeția unui sfânt misionar pentru a extinde această sărbătoare asupra întregii Biserici și a vrut astfel să demonstreze cât de drag i-a fost cultul Sângelui Său prețios.

SCOP: Voi exersa în această lună, în unire cu Sângele Prețios, rugându-mă mai ales pentru convertirea păcătoșilor.

IACULATOR: Sângele lui Isus, preț al răscumpărării noastre, fii binecuvântat în veci!