Meditația din 16 mai „Noua poruncă”

Domnul Isus afirmă că dă o nouă poruncă ucenicilor săi, adică că ei se iubesc: „Vă dau o nouă poruncă: să vă iubiți unii pe alții” (Ioan 13:34).
Dar această poruncă nu exista deja în vechea lege a Domnului, care prescrie: „Îți vei iubi aproapele ca pe tine însuți”? (Lv 19, 18). De ce atunci spune Domnul o nouă poruncă care pare a fi atât de veche? Este o poruncă nouă pentru că ne dezbracă de bătrân să îmbrăcăm noul? Sigur. El face nou pe oricine îl ascultă sau mai bine zis pe cine se arată ascultător de el. Dar iubirea care se regenerează nu este pur umană. Aceasta este ceea ce Domnul distinge și califică prin cuvintele: „Așa cum te-am iubit pe tine” (Ioan 13:34).
Aceasta este iubirea care ne reînnoiește, astfel încât să devenim oameni noi, moștenitori ai noului legământ, cântăreți ai unui nou cântec. Această dragoste, dragi frați, a înnoit drepții antici, patriarhii și profeții, așa cum a reînnoit ulterior apostolii. Această iubire reînnoiește acum și toate popoarele și ale întregii rase umane, împrăștiate pe pământ, formează un popor nou, trupul noii Mirese a singurului Fiu născut al lui Dumnezeu, despre care vorbim în Cântarea Cântărilor: Cine este ea care crește luminos de alb? (cf. Ct 8: 5). Cu siguranță strălucește de alb pentru că este reînnoită. De la cine dacă nu din noua poruncă?
Pentru aceasta, membrii sunt atenți unii la alții; iar dacă un membru suferă, toți suferă cu el și, dacă cineva este onorat, toți se bucură cu el (cf. 1 Cor 12: 25-26). Ei ascultă și pun în practică ceea ce ne învață Domnul: „Vă dau o nouă poruncă: să vă iubiți unii pe alții” (Ioan 13:34), dar nu cum îi iubiți pe cei care seduc și nici cum îi iubiți pe bărbați pentru singurul faptul că sunt bărbați. Dar cum îi iubesc pe aceia care sunt zei și copii ai Celui Preaînalt, ca să fie frați ai singurului său Fiu. Iubindu-se reciproc cu acea iubire cu care el însuși i-a iubit pe oameni, pe frații săi, pentru a-i îndruma unde dorința va fi satisfăcută cu bunuri (cf. Ps 102: 5).
Dorința va fi pe deplin satisfăcută atunci când Dumnezeu va fi totul în toate (cf. 1 Cor 15:28).
Aceasta este dragostea pe care ne-o dă cel care ne-a recomandat: „Așa cum v-am iubit pe voi, așa și voi vă iubiți unii pe alții” (Ioan 13:34). Prin urmare, în acest scop ne-a iubit, pentru că și noi ne iubim. El ne-a iubit și, prin urmare, a vrut să fim legați de iubirea reciprocă, astfel încât să fim trupul capului suprem și membrele strânse de o legătură atât de dulce.