Părintele Livio explică sensul lui Medjugorje și pontificat al lui Ioan Paul al II-lea

Semnificația eclezială a lui Medjugorje capătă o importanță și mai mare în lumina pontificatului lui Ioan Paul al II-lea, care are o conotație mariană, așa cum nu se mai întâmplase până acum în istoria Bisericii. Atacul, al cărui Sfânt Părinte a fost victimă tocmai la 13 mai 1981, îl leagă într-un mod special de Fatima. Gestul pe care l-a făcut de a merge într-un pelerinaj la Cova da Iria pentru a livra glonțul din care a fost lovit la Madonna indică credința pontifului că a fost salvat de intervenția maternă a Mariei. Într-un anumit sens, s-ar putea afirma că, având femeia Ma obținută mântuirea Sfântului Părinte de la Dumnezeu, pontificat, începând cu 13 mai, a fost mai mult decât oricând pus sub lumina și îndrumarea Maicii Domnului și Biserică.

Dar tocmai în luna următoare atacului, 24 iunie 1981, sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, încep aparițiile Reginei Păcii la Medjugorje. De atunci este ca și cum Sfânta Fecioară a însoțit neobosita lucrare apostolică a Succesorului lui Petru, chemând la convertire pe oamenii pierduți de-a lungul căilor răului, trezind credința zbuciumată a multor creștini și conducându-i, cu răbdare infinită, chiar în inima Experiența creștină, prin rugăciune și practica sacramentelor. Chiar și unele dintre cele mai reușite inițiative pastorale ale acestui pontificat, precum Ziua Mondială a Tineretului și cea a familiilor, au primit inspirație și impuls extraordinar tocmai de la Medjugorje.

Și totuși Regina Păcii însăși, într-un mesaj din 25 august 1991, care leagă Medjugorje de Fatima. Maica Domnului ne cere ajutorul pentru ca tot ceea ce dorește să realizeze conform secretelor inițiate la Fatima să fie realizat. Este vorba despre convertirea lumii la Dumnezeu, pacea divină care va veni ca o consecință și mântuirea eternă a sufletelor. Maica Domnului închide mesajul îndemnându-ne să înțelegem importanța venirii ei și gravitatea situației. Apoi încheie: „Vreau să mântuiesc toate sufletele și să le ofer lui Dumnezeu. Prin urmare, ne rugăm, pentru ca tot ceea ce am început să fie complet realizat”.

Cu acest mesaj, Fecioara îmbrățișează ultimul secol al mileniului al doilea. Un timp de întuneric și războaie fratricide, persecuții și martiriu, pe care însă Maria își deschide brațele materne. Ioan Paul al II-lea se încadrează în acest proiect ca Papa al Mariei. El este creatorul prin excelență al proiectului marian. Căderea comunismului și libertatea religioasă consecventă în țările din Europa de Est, în special Rusia, ar fi de neînțeles fără acțiunea sa curajoasă și forța morală care emană din figura sa. La Fatima, Maica Domnului anunțase triumful Inimii ei Neprihănite, la sfârșitul unei perioade îndelungate de erori și războaie. Putem spune că acest lucru se întâmplă? Nu este ușor să citești semnele vremurilor. Cu toate acestea, este de admirat să observăm că, odată cu începutul mileniului al treilea, Regina Păcii ne îndreaptă privirea către acest scop, cerându-ne ajutorul. Ea spune că așteaptă cu nerăbdare noua lume a păcii și că omenirea se poate bucura în curând de o primăvară. Dar tocmai pentru ca această minunată utopie să se materializeze, Ioan Paul TI i-a consacrat noului mileniu Mariei, astfel încât oamenii, ajunși la răscrucea istoriei lor, să aleagă calea vieții și nu a morții, calea păcii și nu a distrugerii.

Ar fi putut exista o convergență mai singulară a obiectivelor între Maica Bisericii și Succesorul lui Petru? Ioan Paul al II-lea a adus Biserica în pragul mileniului al treilea. Dar, înainte de a intra în el, pe 7 octombrie 2000, în fața statuii Maicii Domnului din Fatima, a vrut să o consacre Inimii Sale Neprihănite. Putem spune că va fi mileniul Mariei? Vor vedea copiii noștri râurile păcii divine inundând pământul? Multe vor depinde de răspunsul nostru în acest timp de har al permanenței Maicii Domnului printre noi.