Pastile de credință 11 ianuarie „Isus a întins mâna și l-a atins”

Într-o zi, în timp ce se ruga izolat de lume și era complet absorbit de Dumnezeu, în excesul fervorii sale, Hristos Iisus i s-a arătat, blocat pe cruce. Văzându-l, și-a simțit sufletul topindu-se. Amintirea pasiunii lui Hristos a fost atât de viu impresionată în interiorul inimii sale, încât, din acel moment, când i-a venit în minte răstignirea lui Hristos, el cu greu s-a putut reține, chiar și în exterior, de lacrimi și suspine, în timp ce el el însuși a raportat cu încredere mai târziu, când se apropia de moarte. Omul lui Dumnezeu a înțeles că, prin această viziune, Dumnezeu i-a adresat acea maximă a Evangheliei: „Dacă vrei să mă urmezi, tăgăduiește-te pe tine, ia-ți crucea și urmează-mă” (Mt 16,24).

De atunci, el s-a îmbrăcat cu spiritul sărăciei, cu un sentiment intim de smerenie și profundă evlavie. În timp ce înainte îi detesta nu numai compania leproșilor, ci chiar văzându-i de departe, acum, datorită lui Hristos răstignit, care, conform cuvintelor profetului, a luat aspectul disprețuitor al unui lepros, i-a slujit cu smerenie și bunătate în încercarea de a atinge deplin dispreț de sine.