Reflectați astăzi asupra celor pe care simțiți că Dumnezeu vrea să vă apropiați de Evanghelie

Isus i-a chemat pe cei Doisprezece și a început să-i trimită doi câte doi și le-a dat autoritate asupra duhurilor necurate. El le-a spus să nu ia nimic pentru călătorie decât un baston: fără mâncare, fără sac, fără bani pe centură. Marcu 6: 7–8

De ce ar ordona Isus celor Doisprezece să predice cu autoritate, dar să nu ia nimic cu ei în călătorie? Majoritatea oamenilor care se angajează într-o călătorie se pregătesc în avans și se asigură că împachetează ceea ce au nevoie. Instrucțiunile lui Isus nu au fost atât o lecție despre cum să se bazeze pe ceilalți pentru nevoi de bază, cât a fost o lecție despre încredințarea providenței divine pentru lucrarea lor.

Lumea materială este bună în sine. Toată creația este bună. Prin urmare, nu este nimic în neregulă să avem bunuri și să le folosim pentru binele nostru și pentru binele celor care au fost puși în grija noastră. Dar sunt momente când Dumnezeu vrea să ne bazăm mai mult pe El decât pe noi înșine. Povestea de mai sus este una dintre aceste situații.

Învățându-i pe cei Doisprezece să meargă mai departe în misiunea lor fără a purta necesitățile vieții, Isus îi ajuta să aibă încredere nu numai în providența Sa pentru acele nevoi de bază, ci și să aibă încredere că El le va asigura spiritual în misiunea lor de predicare. și vindecare. Aveau o mare autoritate și responsabilitate spirituală și, din această cauză, aveau nevoie să se bazeze pe providența lui Dumnezeu într-o măsură mult mai mare decât altele. Prin urmare, Isus îi îndeamnă să aibă încredere în El cu privire la nevoile lor de bază, astfel încât să fie dispuși să aibă încredere în El în această nouă misiune spirituală.

Același lucru este valabil și în viețile noastre. Când Dumnezeu ne încredințează misiunea de a împărtăși Evanghelia cu altul, el o va face deseori într-un mod care necesită o mare încredere din partea noastră. El ne va trimite „cu mâinile goale”, ca să spunem așa, astfel încât să învățăm să ne bazăm pe îndrumarea Sa bună. Împărtășirea Evangheliei cu o altă persoană este un privilegiu incredibil și trebuie să ne dăm seama că vom reuși doar dacă ne bazăm din toată inima pe providența lui Dumnezeu.

Reflectați astăzi asupra celor pe care simțiți că Dumnezeu vrea să vă apropiați de Evanghelie. Cum faci acest lucru? Răspunsul este destul de simplu. Faceți acest lucru numai bazându-vă pe providența lui Dumnezeu. Ieșiți cu credință, ascultați vocea lui călăuzitoare la fiecare pas și știți că providența sa este singurul mod în care mesajul Evangheliei va fi de fapt împărtășit.

Domnul meu de încredere, îți accept chemarea de a merge mai departe și de a împărtăși cu alții dragostea și mila ta. Ajută-mă să mă bazez întotdeauna pe tine și pe providența ta pentru misiunea mea în viață. Folosește-mă așa cum dorești și ajută-mă să am încredere în mâna ta călăuzitoare pentru zidirea gloriosului tău Regat pe pământ. Iisuse, cred în tine